Cred ca toti ne punem intrebarea cat sa fie grosimea izolatiei peretilor, a acoperisului, a placii peste sol sau ce tip de ferestre sa alegem pentru locuinta noastra, astfel incat cheltuielile cu incalzirea sa fie cat mai mici.
In primul rand cred ca ar trebui sa cunoastem cat este minimul legal pentru constructiile noi din punct de vedere al grosimii izolatiei termice.
Rezistentele termice minime necesare, conform normativelor in vigoare in momentul de fata, sunt:
-rezistenta termica perete exterior: R=1,8 m2 K/W;
-rezistenta termica acoperis, terasa sau plafon sub pod neincalzit: R=5 m2 K/W;
-rezistenta termica placa peste sol: R=4,5 m2 K/W;
-rezistenta termica tamplarie exterioara: R=0,77 m2 K/W.
Rezistentele termice ale elementelor de delimitare a spatiului locuintei fata de mediul exterior sunt cele ce influenteaza seminificativ valoarea pierderilor de caldura ale imobilului, implicit al consumului energetic al acestuia, ce se regasete calculat in certificatul energetic pentru o perioada de un an calendaristic.
Conform STAS 1907/1997, relatia generala de calcul a necesarului de caldura este urmatoarea:
Φ=Φt*(1+ΣA/100)+Φi [W]
unde Φi reprezinta fluxul termic pierdut prin transmisie, cauzat de diferenta de temperatura dintre interiorul si exteriorul elementului de constructie, ΣA este suma adaosurilor care afecteaza necesarul de caldura, iar Φi semnifica fluxul de caldura necesar incalzirii aerului patruns prin infiltratii.
Relatia fluxului termic cedat prin transmisie este urmatoarea:
In aceasta relatie, m reprezinta coeficientul de masivitate termica al elementului de constructie considerat (pentru exemplu de calcul prezentat in cele ce urmeaza, valoarea acestui coeficient poate fi considerata unitara); S este suprafata elementului de constructie; Δθ este ecartul de temperatura dintre zonele delimitate de elementul de constructie; R este rezistenta termica medie corectata a elementului de constructie.
Consideram ca exemplu, o suprafata de transfer de caldura de 1m2, o diferenta de temperatura dintre interior si exterior de 35°C (20°C la interior si -15°C la exterior, adica zona climatica a orasului Bucuresti).
Daca neglijam Φi si consideram adaosurile zero, ceea ce nu este o simplificare cu eroare semnificativa, putem sa facem urmatoarele scenarii:
- Perete exterior construit doar zidarie Porotherm cu grosimea de 25cm, neizolat;
- Porotherm 25cm si izolatie polistiren 5cm;
- Porotherm 25cm si izolatie polistiren 10cm;
- Porotherm 25cm si izolatie polistiren 15cm;
- Porotherm 25cm si izolatie polistiren 20cm;
- Porotherm 25cm si izolatie polistiren 30cm;
- Porotherm 25cm si izolatie polistiren 50cm.
Astfel, putem sa ne dam seama ce inseamna un perete exterior izolat cu 10 cm (minim legal) si care sunt avantajele utilizarii unei grosimi superioare de polistiren. Este interesant de remarcat ca dupa 30 cm pierderea de caldura scade destul de putin, devenind neeconomica investitia intr-o grosime de izolatie suplimentara acestei valori. Din acest motiv casele pasive, care au cel mai mic consum de energie, utilizeaza aceasta grosime de izolatie termica.
Daca ne referim la tipul de ferestre pe care putem sa-l alegem, aici este ceva mai simplu. Inainte de 2010, rezistenta termica normata era R=0,5 m2 K/W, acum aceasta fiind de 0,77 m2 K/W. Este bine de stiut ca cea mai performanta tamplarie are rezistenta termica de 1,2 m2 K/W, tamplarie utilizata cu precadere pentru case pasive. Sunt insa deja prototipuri de ferestre performante care au deja rezistente termice record de 3,3 m2 K/W, insa probabil mai dureaza pana o sa fie disponibile pe piata consumatorului.
Pentru detalii referitoare la termoviziune sau termografie in constructii cat si pentru realizarea unui certificat energetic Bucuresti, echipa avizez.ro va sta la dispozitie.